Triunghiul negru
Violenţǎ, propagandǎ şi deportǎri.
Un manifest al scriitorilor şi al artiştilor împotriva violenţei faţǎ de rromi, români şi femei
 Istoria recentǎ a acestei ţǎri reprezintǎ o succesiune de semnale de alarmǎ din ce în ce mai actuale şi mai puternice. Semnalele sunǎ ca nişte lovituri de ciocan, cuvintele demagogilor provoacǎ adevǎrate incendii, o naţiune cu nervii încordaţi la maximum rǎspunde la orice stimul, creând ”stǎri de urgenţǎ” şi aratând cu degetul asupra ţapilor ispǎşitori.
O femeie a fost agresatǎ şi ucisǎ la Roma. Criminalul este în mod sigur un bǎrbat, poate un român. Româncǎ este şi acea femeie care, culcându-se în mijlocul drumului pentru a opri un autobuz care nu dădea semne că vrea să oprească, a încercat să salveze acea viaţǎ.
Crima odioasǎ zguduie Italia, gestul de altruism este dat la o parte.
În ziua precedentǎ, tot la Roma, o româncǎ fusese agresatǎ şi adusǎ în pragul morţii de un bǎrbat. Douǎ victime cu demnitate egalǎ? Nu: despre cea de-a doua nu se ştie nimic, în ziare nu se publicǎ nimic; despre prima trebuie sǎ se ştie cǎ era italiancǎ şi cǎ acel criminal nu este un bǎrbat oarecare, ci un român sau un rrom.
Trei zile mai târziu, tot la Roma, huligani cu cagule atacǎ, folosind bare de fier şi cuţite, câţiva români la ieşirea dintr-un supermarket, rǎnindu-i pe patru dintre ei. Nici un ziarist nu vine la patul acestor rǎniţi, care rǎmân fǎrǎ nume, fǎrǎ poveste, fǎrǎ asistenţă umanitară. Despre starea lor nu se mai ştie nimic.
În jurul acestor evenimente se dezlǎnţuie o halucinantă incriminare în masǎ. Dacă unul este vinovat, sunt vinovaţi toţi. Forţele de ordine evacueazǎ barǎcile în care locuia criminalul. Douǎ sute de persoane, printre care femei şi copii sunt aruncate în stradǎ.
Ce urmeazǎ? Ura şi suspiciunea alimenteazǎ generalizǎrile: toţi românii sunt rromi, toţi rromii sunt hoţi şi criminali, toţi hoţii şi criminalii trebuie expulzaţi din Italia. Politici vechi şi noi, de dreapta şi de stânga, se iau la întrecere, care sǎ strige mai tare, denunţând starea de urgenţǎ. Stare de urgenţǎ care, parcurgându-se datele conţinute de Raportul asupra Delincvenţei (1993-2006), nu existǎ: crimele şi infracţiunile sunt la cotele cele mai scǎzute din ultimii douazeci de ani, în timp ce numǎrul delictelor comise între pereţii caselor sau al celor pasionale se aflǎ într-o creştere considerabilǎ. Raportul Eures-Ansa din anul 2005 “Omorul cu premeditare în Italia” şi studiul întreprins de Istat 2007 afirmǎ cǎ o crimǎ din patru se petrece în interiorul casei; în şapte din zece cazuri, victima este femeie; mai mult de o treime dintre femeile cu vârste cuprinse între 16 şi 70 de ani au fost supuse în cursul vieţii la violenţǎ fizicǎ sau sexualǎ, iar cel vinovat de agresiune fizicǎ sau de viol este, în şapte din zece cazuri, soţul sau partenerul de viaţǎ: familia ucide mai mult decât mafia, strǎzile prezintǎ un risc de viol mai scǎzut decât dormitoarele. În vara anului 2006, când Hina, o pachistanezǎ în vârstǎ de douǎzeci de ani, a fost mǎcelǎritǎ de tatǎ şi de rude, oamenii politici şi mass-media s-au angajat sǎ facǎ o paralelǎ între culturi. Afirmau cǎ cea occidentalǎ, şi în special cultura italianǎ, avusese o evoluţie fericitǎ în ceea ce priveşte drepturile femeilor. Fals: violenţa împotriva femeilor nu este o moştenire inumanǎ a altor culturi, ci creşte şi înfloreşte în cultura noastrǎ pe zi ce trece, prin construirea şi rǎspândirea unui model feminin care privilegiazǎ aspectul fizic şi disponibilitatea sexualǎ, pe care le prezintă drept o mare realizare. Din contrǎ, dupǎ cum demonstreazǎ raportul foarte recent al World Economic Forum asupra Gender Gap-ului, în domeniului acordǎrii de egalitate femeii pe piaţa muncii, în domeniul sǎnǎtǎţii, al speranţei de viaţǎ, al influenţei politice a femeii, Italia s-a clasat pe poziţia a 84-a.Ultima din Uniunea Europeanǎ. România se aflǎ pe locul al 47-lea.
Dacǎ acestea sunt datele problemei, ce se întâmplǎ de fapt?
Se întâmplǎ cǎ este mai uşor sǎ se fluture o sperietoare de ciori colective (azi românii, ieri musulmanii, mai înainte albanezii) în loc sǎ fie tratate cauzele reale ale panicii şi ale lipsei de siguranţă socială, cauzate de procesul de globalizare.
Se întâmplǎ cǎ este mai uşor, dând roade mai rapide şi mai bune în acceptanţa internǎ, dacă sunt lansate acuzaţii şi dacă se cer expulzǎri, decât dacă se aplică directivele europene (cum ar fi Directiva 43/2000) cu privire la asistenţa sanitarǎ, la munca şi gǎzduirea imigranţilor; şi este mai uşor sǎ se trimitǎ buldozerele pentru a-i lipsi pe imigranţi de casele lor mizere, decât sǎ fie controlate locurile de muncǎ şi să fie combătută astfel munca la negru.
Fapt este cǎ, dincolo de faţada ecuaţiei români - delincvenţǎ se ascunde exploatarea durǎ a poporului român.
Exploatarea se petrece pe şantiere, unde zilnic un muncitor român cade victima unui accident de muncǎ fatal.
Exploatarea se petrece pe strǎzi, unde trei mii de romance sunt obligate sǎ se prostitueze, dintre care jumǎtate sunt minore, fiind oferite de proxenetismul organizat unor clienţi cât se poate de italieni. (În fiecare an nouă milioane de italieni cumpǎrǎ un contact sexual de la sclave strǎine, aceasta fiind o formǎ de violenţǎ sexualǎ care se petrece sub ochii tuturor, dar puţini sunt aceia care vor sǎ vadǎ.)
Exploatarea se petrece şi în România, unde antreprenorii italieni, dupǎ ce “s-au mutat” şi au provocat şomaj în Italia, plǎtesc salarii de mizerie angajaţilor români.
Fapt este cǎ mulţi miniştri, primari şi histrioni deveniţi conducǎtori ai poporului se joacǎ de-a ucenicii vrǎjitori pentru câteva sferturi de oră de popularitate. Nici nu se mai întreabǎ ce se va întâmpla mâine, când ura rǎmasǎ în urma lor va continua sǎ fermenteze, otrǎvind rǎdǎcinile convieţuirii noastre şi gâdilând acea fărâmă de fascism care zace în noi şi care ne determinǎ sǎ dorim puterea şi sǎ îi admirǎm pe cei care o deţin. Această fărâmă de fascism se exprimǎ prin cuvinte şi gesturi pline de ranchiunǎ, în timp ce, nu prea departe de noi, se aud deja bocancii soldaţilor şi armele de foc.
Fapt este cǎ se experimenteazǎ construirea duşmanului absolut, aşa cum s-a întâmplat cu evreii şi cu rromii în perioada nazisto-fascistǎ, aşa cum s-a întâmplat cu armenii din Turcia în 1915, cu sârbii, croaţii şi bosniacii, asmuţiţi unii asupra celorlalţi, în fosta Iugoslavie a anilor ’90, în numele unei politici care promite siguranţǎ în schimbul renunţǎrii la principii precum libertatea, demnitatea şi civilizaţia; aceasta face imposibilă deosebirea dintre responsabilitǎţile individuale şi cele colective, dintre efecte şi cauze, dintre rǎu şi remediul acestuia; aceasta cere ca oameni puternici să preia guvernarea şi ca toţi cetǎţenii sǎ se transforme în supuşi ascultǎtori.
Mai lipseşte doar ca niscaiva sǎ scoată la iveală, din pivniţa intoleranţei, şi să şteragă praful de pe acel triunghi negru, acel însemn al “asocialilor”, al infamiei, însemn pe care naziştii îl aplicau pe hainele rromilor.
Şi aceasta nu pare sǎ fie decât cea mai recentă etapǎ de pânǎ acum dintr-un lung rǎzboi îndreptat împotriva celor sǎraci.
Faţǎ de toate acestea nu putem rǎmâne indiferenţi. Refuzăm să păstrăm tǎcerea, şi nu renunţăm la dreptul de a critica, de a recurge la inteligenţă şi raţiune.
Delictele individuale nu justificǎ pedepse colective.
A fi român sau rrom nu este o formǎ de “degradare morală”.
Nu existǎ rase şi cu atât mai puţin rase vinovate sau nevinovate.
Nici un popor nu este în afara legii.
15 Novembre 2007
Proposto da: Alessandro Bertante, Gianni Biondillo, Girolamo De Michele, Valerio Evangelisti, Giuseppe Genna, Helena Janeczek, Loredana Lipperini, Monica Mazzitelli, Marco Philopat, Alberto Prunetti, Marco Rovelli, Stefania Scateni, Antonio Scurati, Beppe Sebaste, Lello Voce, Wu Ming.
Tra le firme: Fulvio Abbate - Maria Pia Ammirati - Manuela Arata - Bruno Arpaia - Articolo 21 - Rossano Astremo - Andrea Bajani - Nanni Balestrini - Guido Barbujani - Ivano Bariani - Giuliana Benvenuti - Silvio Bernelli - Stefania Bertola - Bernardo Bertolucci - Sergio Bianchi - Ginevra Bompiani - Carlo Bordini - Laura Bosio - Botto&Bruno - Silvia Bre - Enrico Brizzi - Luca Briasco - Elisabetta Bucciarelli - Franco Buffoni - Errico Buonanno - Lanfranco Caminiti - Rossana Campo - Maria Teresa Carbone - Massimo Carlotto- Lia Celi - Maria Corbi - Stefano Corradino - Mauro Covacich - Erri De Luca - Derive Approdi - Donatella Diamanti - Jacopo De Michelis - Filippo Del Corno - Mario Desiati - Igino Domanin - Tecla Dozio - Nino D'Attis - Francesco Forlani - Emergency - Enzo Fileno Carabba - Ferdinando Faraò - Marcello Flores - Marcello Fois- - Barbara Garlaschelli - Enrico Ghezzi - Tommaso Giartosio - Lisa Ginzburg - Roberto Grassilli - Andrea Inglese - Franz Krauspenhaar - Kai Zen - Nicola Lagioia - Gad Lerner - Giancarlo Liviano - Claudio Lolli - Carlo Lucarelli - Marco Mancassola - Gianfranco Manfredi - Luca Masali - Sandro Mezzadra - Giulio Milani - Raul Montanari - Giuseppe Montesano - Elena Mora - Gianluca Morozzi - Giulio Mozzi - Moni Ovadia - Enrico Palandri - Chiara Palazzolo - Melissa Panarello - Valeria Parrella - Anna Pavignano - Lorenzo Pavolini - Giuseppe Pederiali - Sergio Pent - Santo Piazzese - Tommaso Pincio - Gabriella Piroli - Guglielmo Pispisa - Leonardo Pelo - Gabriele Polo - Andrea Porporati - Alberto Prunetti - Laura Pugno - Serge Quadruppani - Christian Raimo - Veronica Raimo - Franca Rame - Lidia Ravera - Enrico Remmert - Marco Revelli - Ugo Riccarelli - Anna Ruchat - Teresa Sarti - Roberto Saviano - Sbancor - Clara Sereni - Gian Paolo Serino - Nicoletta Sipos - Piero Sorrentino - Antonio Spaziani - Gino Strada - Subsonica - Carola Susani - Stefano Tassinari - Annamaria Testa - Laura Toscano - Emanuele Trevi - Filippo Tuena - Raf Valvola Scelsi - Francesco Trento - Nicoletta Vallorani - Paolo Vari - Giorgio Vasta - Grazia Verasani - Sandro Veronesi - Marco Vichi - Roberto Vignoli - Simona Vinci - Yo Yo Mundi
Aderiscono: Silvia Acquistapace - Armando Adolgiso - Enzo Aggazio - Valerio Aiolli - Fiora Aiazzi - Loredana Aiello - Cristina Ali Farah - Max Amato - Cris Amico - Cinzia Ardigò -Roberto Armani -Paolo Arosio - Monia Azzalini - Eva Banchelli - Barbara Barni - Adriano Barone -Daniela Basilico- Simona Baldanzi - Barbara Balzarotti - Remo Bassini - Elisabeth Baumgartner - Sandro Bellassai - Gigi Bellavita - Francesca Bonelli - Violetta Bellocchio - Paola Bensi - Alessandro Beretta - Alberto Bertini - Donatella Bertoncini - Marco Bettini - Paolo Bianchi - Nicoletta Billi - Valter Binaghi - Enrico Blasi -Augusto Bonato - Emanuele Bonati - Valentina Bosetti - Nadia Bovino - Giovanni Bozzo - Anna Bressanin - Annarita Briganti - Luciano Brogi - Gianluca Bucci - Manuela Buccino - Giusi Buondonno - Leonardo Butelli - Domenico Cacapardo - Daniele Caluri - Nives Camisa - Maurizia Cappello - Paolo Capuzzo - Luigi Capecchi -Alessandro Capra - Carlo Carabba - Enrico Caria - Valentina Carnelutti - Eleonora Carpanelli - Guido Castaman - Silvia Castoldi - Ettore Calvello- Francesco Campanoni - Ernesto Castiglioni - Fabrizio Centofanti - Paola Chiavon - Marcello Cimino - Paolo Cingolani - Anselmo Cioffi - Beatrice Cioni - Francesca Corona - Stefano Corradino - Marina Crescenti - Vittorio Cartoni - Marcello D'Alessandra - Cristina D'Annunzio - Gabriele Dadati - Manuela Dall'Acqua - Paola D'Apollonio - Antonella De Luca - Patrizia Debicke van der Noot - Lello Dell'Ariccia - Paolo Delpino - Valentina Demelas- Chiara Desiderio - Prisca Destro- Francesco Di Bartolo - Chiara Dionisi - Martina Donati - Bruna Durante - Arturo Fabra- Marina Fabbri - Franco Fallabrino - Graziella Farina - Giulia Fazzi - Giorgia Fazzini - Raffaele Ferrara - David Fiesoli - Claudia Finetti - Maurizio Forte -Lissa Franco - Gabriella Fuschini - Daniela Gamba - Pupa Garriba - Walter Giordani - Viorica Guerri - Maria Nene Garotta - Luisa Gasbarri - Massimiliano Gaspari - Catia Gasparri - Valentina Gebbia - Lucyna Gebert- Silvana Giannotta -Angelica Grizi -Emiliano Gucci -Lello Gurrado - Francesca Koch - Rossella Kohler - Fabio Introzzi - Maria Rosaria La Morgia - Daniela Lampasona - Federica Landi - Loredana Lauri -Albertina La Rocca - Filippo Lazzarin - Sabina Leoni - Elda Levi - Mattea Lissia - Mariagrazia Lonza - Francesco Lo Piccolo - Giorgio Lulli - Monica Lumachi - Gordiano Lupi - Iseult Mac Call - Luca Maciocca- Giovanna Maiola - Alessandro Maiucchi- Ilaria Malagutti - Manuela Malchiodi - Felicetta Maltese - Emanuele Manco - Federica Manzon - Roger Marchi - Mauro Marcialis - Adele Marini - Gianluca Mascetti - Laura Mascia -Giusy Marzano- Anna Mascia - Mara Mattoscio - Stefano Mauri - Lorenzo Mazzoni - Ugo Mazzotta - Michele Mellara - Michele Meomartino- Camilla Miglio - Paola Miglio - Laura Mincer - Olek Mincer - Mauro Minervino - Roberto Mistretta- Giorgio Morale - Isabella Moroni - Elio Muscarella - Ettore Muscogiuri - Nino Muzzi - Rosario Nasti - No Reply - Giovanni Nuscis - Fabio Pagani - Dida Paggi - Valentina Paggi - Iulia Claudia Panescu - Rafael Pareja - Enrico Pau- Simonetta Pavan - Monica Pavani - Alessandra Pelegatta - Graziella Perin - Bruna Perraro - Seba Pezzani - Alessandro Piva- Serena Polizzi - Massimo Polizzi - Francesca Pollastro - Alessia Polli - Sabrina Poluzzi - Nicola Ponzio - Anna Porcu - Kiki Primatesta - Salvatore Proietti - Maddalena Pugno - Andrea Rapini - Vincent Raynaud -Paolo Reda - Luigi Reitani - Jan Reister- Sergio Rilletti - Mirella Renoldi - Patrizia Riva - Monica Romanò - Alessandro Rossi - Grazia Rossi - Luisa Rossi - Marta Salaroli - Carlo Salvioni - Ida Salvo - Bianca Sangiorgio - Veronica Alessandra Scudella - Maria Serena Sapegno - Simone Sarasso - Dimitri Sardini - Monica Scagnelli - Angela Scarparo - Gabriella Schina - Elvezio Sciallis - Marinella Sciumè - Matteo Severgnini - Michèle Sgro - Carlo Arturo Sigon - Genziana Soffientini - Crio Spagnolo - Mario Spezi - Mila Spicola - Susi Sacchi - Mariagrazia Servidati - Mattia Signorini - Luigia Sorrentino - Stalker/Osservatorio nomade - Claudia Stra' - Luigi Taccone - Giorgio Tinelli - Veronica Todaro - Eugenio Tornaghi - Umberto Torricelli - Sara Tremolada - Renato Trinca - Nadia Trinei - Roberto Tumminelli -Tonino Urgesi - Sasa Vulicevic - Angela Valente - Roberto Valentini - Maria Luisa Venuta - Selene Verri - Diego Zandel - Salvo Zappulla...
 Per aderire |
